79:8-9
Nu-Ți mai aduce aminte de nelegiuirile strămoșilor noștri, ci să ne iasă degrabă înainte îndurările Tale! Căci suntem nenorociți de tot! 9Ajută-ne, Dumnezeul mântuirii noastre, pentru slava Numelui Tău! Izbăvește-ne și iartă-ne păcatele, pentru Numele Tău!

80:3-5
Ridică-ne, Dumnezeule, fă să strălucească fața Ta, și vom fi scăpați! Doamne Dumnezeul oștirilor, până când Te vei mânia, cu toată rugăciunea poporului Tău? Îi hrănești cu o pâine de lacrimi și-i adăpi cu lacrimi din plin.

80:7
Ridică-ne, Dumnezeul oștirilor! Fă să strălucească fața Ta, și vom fi scăpați!

80:14-18
Dumnezeul oștirilor, întoarce-Te iarăși! Privește din cer și vezi! Cercetează via aceasta! Ocrotește ce a sădit dreapta Ta și pe fiul pe care Ți l-ai ales!… Ea este arsă de foc, este tăiată! De mustrarea feței Tale, ei pier! Mâna Ta să fie peste omul dreptei Tale, peste fiul omului pe care Ți l-ai ales! Și atunci nu ne vom mai depărta de Tine. Înviorează-ne iarăși, și vom chema Numele Tău.

81:5 b
Atunci am auzit un glas pe care nu l-am cunoscut

81:7-8
Ai strigat în necaz, și te-am izbăvit; ți-am răspuns în locul tainic al tunetului și te-am încercat la apele Meriba. – (Oprire) Ascultă, poporul Meu, și te voi sfătui; Israele, de M-ai asculta!

81:9-12
Niciun dumnezeu străin să nu fie în mijlocul tău și să nu te închini înaintea dumnezeilor străini! Eu sunt Domnul Dumnezeul tău care te-am scos din țara Egiptului; deschide-ți gura larg, și ți-o voi umple!” Dar poporul Meu n-a ascultat glasul Meu, Israel nu M-a ascultat. Atunci i-am lăsat în voia pornirilor inimii lor, și au urmat sfaturile lor.

81:13-16
O! de M-ar asculta poporul Meu, de ar umbla Israel în căile Mele!  Într-o clipă aș înfrunta pe vrăjmașii lor, Mi-aș întoarce mîna împotriva protivnicilor lor;  ceice urăsc pe Domnul l-ar linguși, și fericirea lui Israel ar dăinui în veci.  L-aș hrăni cu cel mai bun grîu, și l-aș sătura cu miere din stîncă.

Ne intrebam uneori ce se intampla cu noi, toate activitatile noastre, uneori parca ne merge bine, alteori nu; si atunci cand dam de greu incepem si strigam dupa ajutor, facem tot felu de promisiuni, de multe ori poate chiar suntem lingusitori cu Dumnezeu. Dar de multe ori punem tot felu de conditii: ne intoarcem daca.., vom face aia daca.. Conditii care sa ce? Sa ne asigure beneficii? Oare noi suntem in control aici?!
Interesant este ca de multe ori chiar primim ajutor, dar pentru ca nu renuntam la trairile noastre vechi, va fi doar pentru un moment, dupa care ne intoarcem la viata de dinainte sau chiar mai rau.
In versetul 5 din Psalmi 81, avem o afirmatie dramatica a lui Asaf, afirmatie care cred ca doare cel mai mult. Afirmatia chiar are sens si in vietile noastre, pentru ca de multe ori uitam de El, si poate primim sfaturi, dar pentru ca nu Il cunoastem, ori nu ne dam seama si ignoram, ori, poate din orgoliu (ca noi stim mai bine) il ignoram si atat.
Din Psalmi 81, de la 9 la 16, putem invata defapt unde gresim, si ce ne face sa fim asa, si apoi putem vedea promisiunile Domnului (in antiteza cu situatia noastra), promisiuni de care Domnul chiar se va tine, spre deosebire de noi, atunci cand punem conditii.